M-am gandit mult pana sa decid cum sa va adresez aceasta scrisoare, dragi mirese, acum, dupa 13 ani de existenta a Salonului Gabriela. Nu vreau nici sa fiu protocolara, nici sa folosesc superlative plictisitoare, asa ca am sa va povestesc cum s-a nascut Salonul Gabriela, de unde mi-a venit ideea si in ce imprejurari acest vis al meu a prins consistenta. Primul Salon Gabriela s-a nascut asadar in 8 mai 1995, la Oradea si isi propunea sa ofere ceva nou pe piata locala a rochiilor de mireasa.

Ideea incoltise inca de cand ma pregateam sa devin mireasa, in anul 1991. Am cutreierat prin toate magazinele specializate din oras, in cautarea rochiei pe care mi-o doream si mi-am dat seama ca „rochia mea” nu o voi gasi aici. Urmatorul pas a fost sa caut si in Budapesta, dat fiind faptul ca nu era foarte departe. O capitala cosmopolita ma gandeam ca mi-ar fi putut oferi mult mai multe variante, din care as fi avut ce alege. Astfel, intr-o frumoasa zi de martie am inceput prospectarea ofertei de rochii de mireasa in acest oras. Am luat la rand 7-8 magazine renumite, impreuna cu viitorul meu sot, pana cand am obosit de atatea cautari si sperante spulberate si ne-am decis sa continuam a doua zi.

Recunosc, am vazut foarte multe rochii frumoase… dar parca niciuna nu era pentru mine! Mi se pareau prea lungi, cu prea multe volane ori prea decoltate, prea incarcate cu paiete, dantele si margele. Nimic nu se vindea, totul era pentru inchiriere iar preturile mi se pareau mult prea mari pentru o rochie care nici macar nu imi placea! Aveam un fluturas cu o adresa a unei doamne care lucra acasa si vindea rochii tot acolo. Viitorul meu sot incerca sa ma convinga, cu orice pret, sa vedem ce rochii are. Eu nici nu voiam sa aud! Cum putea sa fie la adesa de pe acea fituica rochia visurilor mele? Si uite asa, a mai trecut o zi de cautare nebuna, de vizitat salon dupa salon si tot fara nici un rezultat.

Sa fi fost oare pretentiile mele atat de mari incat nimeni nu se gandise sa realizeze asa ceva? De fapt ce cautam? O rochie ca si cea din „Pe aripile vantului”, pe care o purta Scarlet O’Hara. O fusta mare, ampla, cu o talie de viespe, un bust generos si un decolteu larg, fara maneci, cu ornamente discrete sau chiar deloc, cel mai important fiind materialul si linia.

Rasfoisem foarte multe reviste si cataloage pana la acea data. Ei bine, dupa doua zile de cautari asidue si in zadar, am ajuns la concluzia ca nu mai am nimic de pierdut daca ii voi face, totusi, o vizita acelei doamne. Si iata ca, la micul ei atelier, undeva la al doilea etaj al unei case vechi, am fost cel mai aproape de visul meu. Am vazut la acea doamna niste rochii lucrate dupa modele care-mi placeau. Nu era chiar ce mi-as fi dorit, dar semanau cu visul meu mai mult decat oricare dintre rochiile vazute pana atunci. Si inca un amanunt important: erau de vanzare!

Am fost cea mai frumoasa mireasa din toate cate vazusera pana atunci invitatii nostri! Foarte fericita, foarte multumita si neobosita in ziua nuntii. Imi dorisem o nunta fara formalitati, la care toti invitatii sa simta ca sunt importanti pentru noi, mirii, o nunta la care mireasa nu „pozeaza” in regina, privindu-si supusii de pe un piedestral din capatul salii. Daca s-ar fi putut, mi-ar fi placut sa fie fara plicuri si cadouri, fara voal dar gustand si simtind din plin admiratia celor prezenti.
Imi facusem eu inca de dinainte o mica socoteala privind rochia: mai bine o cumpar, chiar daca nu e de loc ieftina dar, dupa nunta, puteam sa o inchiriez de 2-3 ori si mi-as fi scos investitia!

Inca din vara aceea a inceput sa sune telefonul pentru rochia mea de mireasa. Diversi cunoscuti se interesau daca ar fi posibil sa trimita mirese pentru a vedea rochia iar, daca le va placea, sa poata sa o inchirieze. Am inchiriat-o, desigur, si am inceput sa traiesc un sentiment foarte placut. Nu ma multumea atat de mult faptul ca era o „afacere” (desi pe vremea aceea eram studenti si ne bucuram de orice banut) cat ma incantau momentele in care stateam cu miresele, le imbracam, le citeam din zambete bucuria si satisfactia.

Au trecut patru ani pana cand am facut pasul hotarator si am deschis un mic magazin (de 30 mp) in curtea casei bunicii mele, la Oradea. Fara sa stiu nimic despre aceasta afacere, simtind doar un sentiment de siguranta in alegerea modelelor, am cautat-o din nou pe doamna din Budapesta si, de aceasta data, i-am cerut sa imi faca sase rochii de mireasa si, putin mai tarziu, inca patru. Asa s-a deschis primul Salon Gabriela, in 8 mai 1995.

Pentru ca totul sa mearga bine, stiam doar ca trebuie sa ating cateva obiective evidente: sa servesc miresele cu toata afectiunea mea sincera (ceea ce nu era greu, pentru ca imi placea la nebunie) si, nu in ultimul rand, sa se afle ca numai aici pot gasi cele mai frumoase rochii. Pentru a-mi face cunoscuta oferta am gasit un mod de abordare inca necunoscut pe atunci in ziare, o imagine superba si un mesaj direct, foarte apropiat celor pe care ii vizam: „Daca nu ti-ai gasit inca rochia de mireasa, Salonul Gabriela te asteapta cu cele mai …”. Pe atunci, reclamele erau facute similar anunturilor de mica publicitate azi.

Succesul pe care l-am avut la Festivalul de moda de la Cluj-Napoca, din octombrie 1996, ne-a determinat sa deschidem al doilea magazin in acest oras. Am luat hotararea dupa o scurta prospectare a pietei, in care mi-am dat seama ca in Cluj rochia de mireasa se putea gasi (inchiria) doar in 2-3 locuri, in apartamente obscure, cu miros de mucegai. Aici te intampinau doamne de varsta a treia si discutau cu tine in timp ce gateau cate o ciorba in bucatarie, dupa care te invitau – fara prea multa amabilitate – in dormitor, sa vezi cateva rochii asternute frumos deasupra patului. Iti explicau ca sunt atat de valoroase incat nu ai voie nici sa le atingi si abia dupa ce stii exact pe care o vrei, poti sa o incerci. In conditiile acestea, am devenit foarte increzatoare in reusita Salonului Gabriela din Cluj.

In Timisoara, salonul s-a deschis din dorinta de a ne prezenta intr-un oras dinamic, deschis la nou, in care tinerii au pretentii la produse de calitate. Asta se intampla in iulie 1997.
Dupa aparitia primei reviste Mireasa, in martie 1998, revista in care Salonul Gabriela a avut o prezenta semnificativa, ne-am trezit de-a dreptul asaltati de mirese din toata tara!
Au fost intamplari de care ne aducem aminte si acum cu nostalgie. Pe langa faptul ca telefoanele sunau continuu, sau ca la ora deschiderii ne asteptau deja mirese care stateau la coada ca sa le vina randul, am avut parte si de cateva intamplari inedite chiar socante pentru noi („cei din provincie”). Tin minte o mireasa care a venit cu taxiul din Bucuresti pentru a-si cumpara o rochie care costa jumatate din suma pe care a platit-o taximetristului. Toti se mirau si ne intrebau de ce nu avem salon in Bucuresti? A fost o decizie grea, datorita distantei foarte mari dar, in luna iulie a aceluiasi an am deschis magazinul din Bucuresti. Primele vanzari le-am facut „la domiciliu” (al mireselor bineinteles), deoarece aveam mirese care nu mai aveau timp sa astepte sa se deschida magazinul. Ne aducem aminte cu placere de aceste intalniri.

Brasovul este ultimul punct al itinerarului, acolo fiind cel mai „tanar” salon, dar ne dorim sa continuam dezvoltarea lantului de magazine Salonul Gabriela si in alte orase.
Am convingerea ca succesul neintrerupt al acestei afaceri se datoreaza in primul rand ofertei, pe care incercam (acum deja cu o echipa numeroasa) sa o mentinem an de an la cele mai mari standarde si echipei profesioniste din fiecare salon, care s-a format de-a lungul timpului in spiritul pe care mi l-am dorit atunci cand doar visam la Salonul Gabriela. Sinceritate, o atentie speciala acordata fiecarei mirese, exigenta pentru frumos, corectitudine si nu in ultimul rand o atmosfera familiara, care intampina mirii inca de la primul pas in salon.

Eforturile noastre pentru a oferi si mireselor din Romania tot ce este mai bun, s-au vazut in colaborarile numeroase pe care Salonul Gabriela le-a avut in timp: din 1997 pana in prezent Eddy K Milano, din 1998 pana in 2002 cu Pronovias Barcelona, din 2000 pana in 2002 Hervee Mariage Paris, din 2002 Lorenzo Uomo Ungaria, si multe altele in domeniul accesoriilor pentru mirese. Pentru unele colaborari, din pacate, piata noastra nu era pregatita la momentul respectiv si, cu toata perseverenta pe care am avut-o, nu au rezistat in timp.

In anul 2000, am creat un brand propriu, Rosemarie, cu sloganul „Simply Beautiful” care reprezinta de fapt viziunea noastra asupra rochiei de mireasa actuala. Rochiile colectiilor Rosemarie se distribuie numai in Saloanele Gabriela.
Sper ca povestea mea nu v-a plictisit si ati citit cu placere amanuntele de „culise” ale acestui vis devenit realitate. Vi le-am prezentat pentru a ilustra faptul ca, pentru a reusi, cel mai important lucru este sa faci totul cu daruire si in mod neconditionat. Sau poate ai nevoie si de putin noroc, sau de o conjunctura favorabila? Cred ca trebuie sa visezi inalt, sa muncesti mult, sa ai incredere ca poti, si restul vine de la sine.
Am incredere ca Salonul Gabriela va fi si de acum incolo o alegere fericita pentru voi si va astept sa visam impreuna la o rochie „Pentru cel mai frumos DA!”